Parlamentul României
Lege nr. 389
din 19/10/2006
Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 879 din 27/10/2006
pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind
protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,
adoptată la Kiev la 22 mai 2003
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - Se ratifică Convenţia-cadru privind
protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,
adoptată la Kiev la 22 mai 2003 şi intrată în vigoare la 4
ianuarie 2006, semnată de Guvernul României la data de 22 mai 2003.
Art.
2. - Cu ocazia depunerii instrumentului de
ratificare, Guvernul României este autorizat să formuleze următoarea
rezervă:
"Guvernul României consideră sintagma regiunea
Carpaţi, din articolul 1 paragraful 1 al Convenţiei-cadru privind
protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, ca
desemnând zona montană carpatică, aceasta fiind delimitată, pe
teritoriul României, în conformitate cu criterii fizico-geografice, biologice,
socioeconomice, legate de posibilităţile de utilizare a terenului
şi modalităţile de raportare a populaţiei locale la
condiţiile fizice specifice ale mediului înconjurător, precum şi
cu criteriile Comunităţii Europene privind delimitarea regiunilor
biomontane, stabilite în baza Directivei 92/43/CE privind conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună
sălbatică. Astfel, sintagma regiunea Carpaţi, din articolul 1
paragraful 1 al Convenţiei-cadru privind protecţia şi
dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, semnată la Kiev la 22 mai
2003, desemnează pe teritoriul României Munţii Carpaţi cu
depresiunile intramontane, fără a include Platoul Transilvaniei
şi dealurile subcarpatice, conform hărţii prevăzute în
anexă."
Art.
3. - Anexa prevăzută la art. 2 face
parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art.
75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR p. PREŞEDINTELE SENATULUI, |
Bucureşti, 19 octombrie 2006.
Nr. 389.
CONVENŢIA-CADRU
privind protecţia şi dezvoltarea
durabilă a Carpaţilor
Guvernul României
Convenţie din 22/05/2003
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 879 din
27/10/2006
Convenţie cadru privind protecţia şi
dezvoltarea durabilă a Carpaţilor
Părţile,
cunoscând faptul că Carpaţii reprezintă o
bogăţie naturală unică de mare frumuseţe şi
valoare ecologică, un important rezervor al biodiversităţii,
zona din care izvorăsc râuri principale, un habitat şi un refugiu
esenţial pentru numeroase specii periclitate de plante şi animale
şi zona naturală cea mai extinsă acoperită de păduri
virgine din Europa, şi conştiente de faptul că Carpaţii
constituie un important mediu ecologic, economic, cultural, de agrement şi
de viaţă în inima Europei, folosit de numeroase popoare şi
ţări,
fiind conştiente de importanţa şi valorile
ecologice, culturale şi socioeconomice ale regiunilor montane, fapt ce a
determinat Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să declare anul
2002 ca An Internaţional al Munţilor, recunoscând importanţa
regiunilor montane aşa cum este specificată în cap. 13 (Dezvoltarea
durabilă a munţilor) din Declaraţia privind mediul şi
dezvoltarea (Agenda 21, Rio de Janeiro, 1992) şi în Planul de implementare
a întâlnirii mondiale la vârf pentru dezvoltare durabilă,
reamintind Declaraţia pentru mediu şi dezvoltare
durabilă în zona carpato-danubiană, adoptată la Întâlnirea la
vârf pentru mediu şi dezvoltare durabilă în zona
carpato-danubiană (Bucureşti, 2001),
luând în considerare principiile şi prevederile
pertinente specificate în instrumentele juridice de mediu relevante în materie,
strategiile şi programele, la nivel global, regional şi subregional,
având ca scop asigurarea unei implementări efective a
unor instrumente existente, cum ar fi cele de mai sus, şi bazându-se pe
alte programe internaţionale,
recunoscând că Carpaţii constituie mediul de
viaţă pentru populaţia locală şi fiind conştiente
de contribuţia populaţiei locale la dezvoltarea socială,
culturală şi economică durabilă şi pentru
păstrarea cunoştinţelor tradiţionale în Carpaţi,
cunoscând importanţa cooperării subregionale
pentru protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor în
contextul procesului "un mediu pentru Europa",
recunoscând experienţa câştigată în cadrul
Convenţiei pentru protecţia Alpilor (Salzburg, 1991) ca un model de
succes pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă a
regiunilor montane, oferind o bază solidă pentru noi iniţiative
de colaborare şi pentru întărirea cooperării între statele
Alpine şi Carpatice,
fiind conştiente de faptul că eforturile de
protejare, menţinere şi administrare durabilă a resurselor
naturale ale Carpaţilor nu pot fi realizate de către o singură
ţară şi necesită cooperare regională, precum şi
de valoarea sporită a cooperării transfrontiere pentru asigurarea
coerenţei ecologice,
au convenit asupra celor ce urmează:
ARTICOLUL 1
Delimitarea geografică
1. Convenţia se referă la regiunea Carpaţi
(denumită în continuare Carpaţi) care va fi definită de
Conferinţa părţilor.
2. Fiecare parte contractantă poate extinde aplicarea
prezentei convenţii şi a protocoalelor la aceasta la părţi
adiţionale din teritoriul lor naţional, prin transmiterea către
depozitar a unei declaraţii, cu condiţia ca aceasta să fie
necesară pentru implementarea prevederilor prezentei convenţii.
ARTICOLUL 2
Obiective şi principii generale
1. Părţile vor urmări realizarea unei politici
cuprinzătoare şi vor coopera pentru păstrarea şi
dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, printre altele şi în vederea
îmbunătăţirii calităţii vieţii, întăririi
economiei şi comunităţilor locale şi conservării
valorilor naturale şi moştenirii culturale.
2. Pentru atingerea obiectivului la care se face referire în paragraful
1, părţile vor lua măsuri corespunzătoare în domeniile
prevăzute în art. 4-13 din prezenta convenţie, prin promovarea:
a) principiilor precauţiei şi prevenirii;
b) principiului "poluatorul plăteşte";
c) participării publicului şi implicării
factorilor interesaţi;
d) cooperării transfrontiere;
e) gospodăririi şi planificării integrate a
resurselor terestre şi de apă;
f) unei abordări programatice; şi
g) unei abordări ecosistemice.
3. Pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta
convenţie şi pentru asigurarea implementării lor,
părţile pot, dacă este necesar, să elaboreze şi
să adopte protocoale.
ARTICOLUL 3
Gospodărirea integrată a resurselor
terestre
Părţile trebuie să promoveze
gospodărirea integrată a resurselor terestre, astfel cum este
definită în cap. 10 din Agenda 21, prin dezvoltarea şi implementarea
instrumentelor potrivite, cum ar fi planurile de gospodărire
integrată, referitoare la domeniile prezentei convenţii.
ARTICOLUL 4
Conservarea şi utilizarea durabilă a
biodiversităţii
şi a diversităţii peisajelor
1. Părţile vor urmări să realizeze politici
având ca scop conservarea, utilizarea durabilă şi refacerea
diversităţii biologice şi a peisajelor în Carpaţi.
Părţile trebuie să întreprindă măsuri adecvate pentru
asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei şi utilizării
durabile a habitatelor naturale şi seminaturale, a continuităţii
şi conectivităţii acestora şi a speciilor de floră
şi faună care sunt caracteristice regiunii, în special pentru
protecţia speciilor ameninţate, a speciilor endemice Carpaţilor
şi a carnivorelor mari.
2. Părţile vor promova susţinerea adecvată a
habitatelor seminaturale, restaurarea habitatelor degradate şi vor
susţine dezvoltarea şi implementarea planurilor de gospodărire
relevante.
3. Părţile vor urmări aplicarea măsurilor de
prevenire a introducerii speciilor străine şi eliberării
organismelor modificate genetic ce ameninţă ecosistemele, habitatele
sau speciile, controlul sau eradicarea lor.
4. Părţile vor dezvolta şi/sau promova sisteme de
monitorizare compatibile, vor coordona inventare regionale ale speciilor
şi habitatelor, vor coordona cercetarea ştiinţifică şi
interconectarea lor.
5. Părţile vor coopera în realizarea Reţelei
ecologice carpatice ca parte constitutivă a Reţelei ecologice
paneuropene, în stabilirea şi sprijinirea Reţelei carpatice pentru
arii protejate, precum şi pentru îmbunătăţirea
conservării şi gestionării durabile în afara ariilor protejate.
6. Părţile vor lua măsuri adecvate pentru
integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilă a
diversităţii biologice şi a peisajelor în cadrul politicilor
sectoriale, cum ar fi agricultura montană, silvicultura montană,
gospodărirea bazinelor râurilor, turismul, transportul şi energia,
industria şi activităţile miniere.
ARTICOLUL 5
Planificarea teritoriului
1. Părţile vor urmări politicile de planificare a
teritoriului în vederea dezvoltării durabile a Carpaţilor, care vor
lua în considerare condiţiile ecologice şi socioeconomice specifice
Carpaţilor şi ecosistemelor montane ale acestora, furnizând beneficii
pentru comunităţile locale.
2. Părţile vor avea ca scop coordonarea pentru
planificarea teritoriului în zonele de frontieră, prin dezvoltarea
programelor şi politicilor de planificare teritorială transfrontiere
şi/sau regionale, îmbunătăţind şi sprijinind cooperarea
dintre instituţiile relevante regionale şi locale din Carpaţi.
3. În dezvoltarea acestor politici şi programe de
planificare a teritoriului, o atenţie specială trebuie acordată,
printre altele:
a) transportului transfrontalier, infrastructurii şi
serviciilor de telecomunicaţii şi energie;
b) conservării şi utilizării durabile a
resurselor naturale;
c) planificării coerente a localităţilor şi
a teritoriului din zonele de graniţă;
d) prevenirii impactului transfrontalier al poluării;
e) planificării integrate a utilizării terenului
şi evaluărilor impactului asupra mediului.
ARTICOLUL 6
Gospodărirea integrată şi
durabilă a apei/bazinelor hidrografice
Luând în considerare particularităţile
hidrologice, biologice, ecologice şi alte particularităţi ale
bazinelor râurilor de munte, părţile:
a) vor lua măsuri adecvate pentru promovarea politicilor
care integrează utilizarea durabilă a resurselor de apă cu
planificarea utilizării terenurilor şi vor urmări aplicarea de
politici şi planuri bazate pe o abordare integrată a
administrării bazinelor râurilor, recunoscând importanţa
gestionării prevenirii şi controlului poluării şi
inundaţiilor, şi reducerea fragmentării habitatelor de apă;
b) vor dezvolta politici care au ca scop gospodărirea
durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi
subterane, asigurând o aprovizionare adecvată cu apă de
suprafaţă şi subterană de bună calitate, necesară
pentru utilizarea durabilă, echilibrată şi echitabilă a
resursei şi o canalizare şi tratare adecvată a reziduurilor de
apă;
c) vor dezvolta politici care au ca scop conservarea cursurilor
naturale de apă, izvoarelor, lacurilor şi a resurselor subterane,
precum şi conservarea şi protejarea zonelor umede şi a
ecosistemelor de zone umede şi protejarea împotriva efectelor dăunătoare
naturale şi antropice, cum ar fi inundaţiile şi poluarea
accidentală a apei;
d) vor dezvolta în continuare un sistem coordonat sau comun de
măsuri, activităţi şi avertizare timpurie privind impactul
transfrontier asupra regimului apelor, al inundaţiilor şi al
poluării accidentale a apei, precum şi cooperarea în prevenirea
şi reducerea daunelor şi acordarea de asistenţă în
lucrările de restaurare.
ARTICOLUL 7
Agricultura şi silvicultura durabile
1. Părţile vor menţine organizarea modului
tradiţional de cultivare a terenurilor, într-o manieră durabilă,
şi vor lua măsuri adecvate pentru planificarea şi implementarea
politicilor agricole, ţinând cont de necesitatea protecţiei
ecosistemelor şi a peisajelor montane, de importanţa
diversităţii biologice şi de condiţiile specifice mai
puţin favorabile din zona montană.
2. Părţile vor urmări aplicarea de politici care
au ca scop dezvoltarea şi stabilirea de instrumente adecvate, cum ar fi
programele agro-mediu de o importanţă crucială în Carpaţi,
întărind integrarea preocupărilor de mediu în politicile agricole
şi de planificare a teritoriului şi ţinând cont de
importanţa ecologică ridicată a ecosistemelor montane din
Carpaţi, cum ar fi păşunile naturale şi seminaturale, ca
parte a reţelelor ecologice şi a utilizării tradiţionale a
peisajelor şi terenurilor.
3. Părţile vor urmări politici care au ca scop
promovarea şi sprijinirea utilizării instrumentelor şi
programelor compatibile cu principiile de administrare forestieră
durabilă, internaţional acceptate.
4. Părţile vor aplica practicile de management durabil
forestier montan în Carpaţi, ţinând cont de multiplele funcţii
ecologice ale pădurilor, de importanţa ecologică ridicată a
ecosistemelor montane carpatice, precum şi de condiţiile mai
puţin favorabile din pădurile montane.
5. Părţile vor urmări politici care au ca scop
desemnarea ariilor naturale protejate, în special păduri virgine în
număr şi mărime suficiente, cu scopul de a restricţiona sau
adapta utilizarea acestora în conformitate cu îndeplinirea obiectivelor de
conservare.
6. Părţile vor promova practici privind măsuri
forestiere şi agricole favorabile mediului, asigurând o retenţie
corespunzătoare a precipitaţiilor în munţi în vederea asigurării
unei mai bune preveniri a inundaţiilor şi a creşterii
siguranţei vieţii şi bunurilor.
ARTICOLUL 8
Transportul durabil şi infrastructura
1. Părţile vor urmări politici durabile de
transport şi de planificare şi dezvoltare a infrastructurii, care vor
ţine cont de specificul mediului montan, prin luarea în considerare a
protecţiei zonelor sensibile, în special a zonelor bogate în
biodiversitate şi a celor de importanţă
internaţională, a protecţiei biodiversităţii şi
peisajelor şi a zonelor cu importanţă turistică
deosebită.
2. Părţile vor urmări să coopereze în vederea
dezvoltării politicilor de transport durabil care furnizează
beneficii pentru mobilitatea şi accesul în Carpaţi, minimizând în
acelaşi timp efectele dăunătoare asupra sănătăţii
umane, peisajelor, plantelor, animalelor şi habitatelor acestora şi
încorporând cerinţele de administrare a transportului durabil în toate
etapele de planificare a transportului în Carpaţi.
3. În zonele sensibile din punctul de vedere al mediului,
părţile vor coopera în vederea dezvoltării modelelor de
transport favorabile mediului.
ARTICOLUL 9
Turismul durabil
1. Părţile vor lua măsuri pentru a promova
turismul durabil în Carpaţi, în beneficiul populaţiilor locale, pe
baza patrimoniului excepţional cultural, peisagistic şi natural al
Carpaţilor, şi vor spori cooperarea în acest scop.
2. Părţile vor urmări dezvoltarea politicilor ce
au ca scop promovarea cooperării transfrontiere în vederea
facilitării dezvoltării turismului durabil, precum planuri de
gospodărire coordonate sau comune pentru zonele de interes turistic
şi ariile protejate transfrontiere sau de lângă frontieră.
ARTICOLUL 10
Industria şi energia
1. Părţile vor urmări promovarea tehnologiilor de
producţie mai curate, în vederea prevenirii accidentelor industriale,
acţionării în caz de accident şi remedierii în mod adecvat a
consecinţelor acestora, precum şi în vederea păstrării
sănătăţii oamenilor şi a ecosistemelor montane.
2. Părţile vor urma politici menite să
introducă metode de producţie, distribuţie şi folosire a
energiei, care să minimizeze efectele adverse asupra
biodiversităţii şi peisajelor, incluzând folosirea surselor
regenerabile de energie şi a măsurilor de conservare a energiei,
după caz.
3. Părţile vor contribui la reducerea impactului
exploatărilor de minereuri asupra mediului şi vor asigura
supravegherea adecvată a mediului din punctul de vedere al tehnologiilor
şi practicilor de minerit.
ARTICOLUL 11
Patrimoniul cultural şi
cunoştinţele tradiţionale
Părţile vor urma politici care vizează
promovarea şi protecţia patrimoniului cultural şi a
cunoştinţelor tradiţionale ale populaţiei locale, a
producerii şi comerţului de mărfuri locale, obiecte artizanale
şi de artă. Părţile vor urmări păstrarea
arhitecturii tradiţionale specifice, a modului de utilizare a terenurilor,
a raselor locale de animale domestice şi a varietăţilor de
plante cultivate şi utilizarea durabilă a plantelor sălbatice în
Carpaţi.
ARTICOLUL 12
Evaluarea mediului/sistemul de informatizare,
monitorizarea
şi avertizarea timpurie
1. Părţile vor aplica, acolo unde este necesar,
evaluarea riscurilor, evaluarea impactului de mediu şi evaluări
strategice de mediu, ţinând cont de specificul ecosistemelor munţilor
Carpaţi, şi vor lua în considerare proiecte cu caracter transfrontier
în Carpaţi, evaluând impactul acestora asupra mediului, pentru a se evita
efectele dăunătoare transfrontiere.
2. Părţile vor elabora politici, utilizând datele de
monitorizare şi evaluare existente, în scopul promovării:
a) cooperării pentru realizarea activităţilor de
cercetare şi pentru evaluările ştiinţifice în Carpaţi;
b) programelor comune sau complementare de monitorizare,
inclusiv monitorizarea sistematică a mediului;
c) standardizării, complementarităţii şi
comparabilităţii metodelor de cercetare şi
activităţilor de achiziţie a datelor;
d) armonizării şi dezvoltării indicatorilor
sociali, economici şi de mediu, existenţi şi noi;
e) unui sistem timpuriu de avertizare, monitorizare şi
evaluare a pericolelor şi riscurilor de mediu antropice şi naturale;
f) unui sistem informaţional accesibil tuturor
părţilor.
ARTICOLUL 13
Creşterea gradului de conştientizare,
educare şi participare
a publicului
1. Părţile vor urma politici menite să
crească gradul de conştientizare pentru protecţia mediului
şi să îmbunătăţească accesul publicului la
informaţii privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a
Carpaţilor, prin promovarea de programe de educaţie specifice în
domeniu.
2. Părţile vor urma politicile privind garantarea
participării publicului la luarea deciziilor privind protecţia
şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor şi pentru
implementarea prezentei convenţii.
ARTICOLUL 14
Conferinţa părţilor
1. Conferinţa părţilor (denumită în
continuare Conferinţa) este în acest fel stabilită.
2. Conferinţa va discuta probleme comune ale
părţilor şi va lua deciziile necesare pentru promovarea
implementării efective a prezentei convenţii. În particular, aceasta:
a) va revizui şi va sprijini în mod regulat implementarea
prezentei convenţii şi a protocoalelor sale;
b) va adopta amendamente la prezenta convenţie, în
conformitate cu art. 19;
c) va adopta protocoale, inclusiv amendamente, în conformitate
cu art. 18;
d) va nominaliza preşedintele său şi va stabili
grupul executiv pentru activitatea dintre sesiuni, după cum este necesar
şi în conformitate cu regulile de procedură stabilite;
e) va stabili organisme subsidiare, incluzând grupuri de lucru
tematice, considerate a fi necesare pentru implementarea prezentei
convenţii, revizuind în mod regulat rapoartele acestora şi
acordându-le consultanţă;
f) va aproba pentru activităţile sale un program de
lucru, reguli financiare şi bugetul necesar, inclusiv pentru organismele
subsidiare şi secretariat, şi va realiza aranjamentele necesare
pentru finanţarea acestora, în conformitate cu art. 17;
g) va adopta regulile de procedură;
h) va adopta sau recomanda măsuri pentru realizarea
obiectivelor prevăzute în art. 2-13;
i) dacă este cazul, va căuta să coopereze cu
organisme sau agenţii competente, naţionale ori internaţionale,
guvernamentale sau nonguvernamentale, şi va promova şi întări
relaţiile cu alte convenţii relevante, căutând să evite
dublarea eforturilor; şi
j) va exercita acele funcţii care ar putea fi necesare
pentru realizarea obiectivelor prezentei convenţii.
3. Prima sesiune a Conferinţei va fi convocată nu mai
târziu de un an de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii.
Sesiunile ordinare vor fi ţinute la fiecare 3 ani, în cazul în care
Conferinţa nu hotărăşte altfel.
4. Sesiunile extraordinare ale Conferinţei vor fi convocate
oricând se va decide fie de către Conferinţă în sesiune
ordinară, fie la solicitarea scrisă a oricărei părţi,
cu condiţia ca, în termen de 3 luni de la data la care solicitarea a fost
comunicată părţilor de către secretariat, să fie
susţinută de cel puţin o treime din numărul
părţilor.
5. Părţile pot decide să accepte ca observatori la
întrunirile ordinare şi extraordinare ale Conferinţei:
a) orice alt stat;
b) orice organizaţie naţională
guvernamentală sau nonguvernamentală ale cărei
activităţi sunt în legătură cu prezenta convenţie.
Condiţiile pentru admiterea şi participarea
observatorilor vor fi stabilite în regulile de procedură.
Aceşti observatori pot prezenta orice observaţie
sau raport relevant pentru obiectivele prezentei convenţii.
6. Conferinţa va lua deciziile prin consens.
ARTICOLUL 15
Secretariat
1. Un secretariat este stabilit prin prezenta convenţie.
2. Funcţiile acestuia vor fi:
a) să elaboreze planuri pentru sesiunile Conferinţei
şi să furnizeze serviciile solicitate;
b) să compileze şi să transmită rapoartele
înaintate către acesta;
c) să-şi coordoneze activităţile cu cele ale
secretariatelor altor instituţii internaţionale şi
convenţii relevante;
d) să pregătească rapoarte privind exercitarea
funcţiilor sale conform prevederilor prezentei convenţii şi ale
protocoalelor acesteia, inclusiv rapoarte financiare, şi să le
prezinte Conferinţei;
e) să faciliteze cercetarea, comunicarea şi schimbul
de informaţii în probleme ce privesc prezenta convenţie; şi
f) să îndeplinească alte funcţii de secretariat,
care pot fi stabilite de Conferinţă.
ARTICOLUL 16
Organisme subsidiare
Organismele subsidiare, inclusiv grupurile tematice de
lucru stabilite în concordanţă cu art. 14 paragraful 2 lit. e), vor
furniza Conferinţei, dacă este necesar, asistenţă
tehnică, informaţii şi consultanţă asupra problemelor
specifice legate de protecţia şi dezvoltarea durabilă a
Carpaţilor.
ARTICOLUL 17
Contribuţii financiare
Fiecare parte va contribui la bugetul total al prezentei
convenţii în conformitate cu scala de contribuţie determinată de
Conferinţă.
ARTICOLUL 18
Protocoale
1. Oricare parte poate propune protocoale la prezenta
convenţie.
2. Proiectele protocoalelor vor fi prezentate tuturor
părţilor prin intermediul secretariatului, nu mai târziu de 6 luni
înaintea desfăşurării sesiunii Conferinţei, cu prilejul
căreia vor fi luate în considerare.
3. Protocoalele vor fi adoptate şi semnate cu prilejul
sesiunilor conferinţelor. Intrarea în vigoare, amendarea şi
retragerea din protocoale vor fi făcute mutatis mutandis în conformitate
cu art. 19, art. 21 paragrafele 2-4 şi art. 22 din prezenta
convenţie. Numai o parte la prezenta convenţie poate deveni parte la
protocoale.
ARTICOLUL 19
Amendamente la prezenta convenţie
1. Orice parte poate propune amendamente la prezenta
convenţie.
2. Amendamentele propuse trebuie prezentate tuturor
părţilor la prezenta convenţie, prin intermediul
secretariatului, nu mai târziu de 6 luni înaintea desfăşurării
sesiunii Conferinţei, cu prilejul căreia vor fi luate în considerare.
3. Conferinţa va adopta amendamentele propuse prin consens.
4. Amendamentele la prezenta convenţie vor fi supuse
ratificării, aprobării sau acceptării. Amendamentele vor intra
în vigoare în cea de-a nouăzecea zi de la data depozitării celui
de-al patrulea instrument de ratificare, aprobare sau acceptare. După
aceea, amendamentele vor intra în vigoare pentru orice altă parte, în cea
de-a nouăzecea zi de la data depunerii de către acestea a
instrumentelor de ratificare, acceptare, aderare sau aprobare.
ARTICOLUL 20
Soluţionarea diferendelor
Părţile vor soluţiona diferendele
apărute din interpretarea sau implementarea prevederilor prezentei
convenţii, prin negocieri sau prin alte mijloace de soluţionare a
diferendelor, în concordanţă cu legile internaţionale.
ARTICOLUL 21
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie va fi deschisă spre semnare la
depozitar începând de la 22 mai 2003 până la 22 mai 2004.
2. Prezenta convenţie va fi supusă ratificării,
acceptării sau aprobării şi va fi deschisă pentru aderare
oricărei părţi care nu a semnat-o. Instrumentele de ratificare,
acceptare, aprobare şi aderare la aceasta vor fi depozitate la depozitar.
3. Prezenta convenţie va intra în vigoare în cea de-a
nouăzecea zi de la data depozitării celui de-al patrulea instrument
de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
4. Prezenta convenţie va intra în vigoare pentru orice
altă parte în cea de-a nouăzecea zi de la data depozitării
instrumentului de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
ARTICOLUL 22
Denunţarea
Orice parte poate să denunţe prezenta
convenţie prin intermediul unei notificări scrise adresate
depozitarului. Denunţarea va deveni efectivă în cea de-a 180-a zi de
la data primirii notificării de către depozitar.
ARTICOLUL 23
Depozitarul
1. Depozitarul prezentei convenţii va fi Guvernul Ucrainei.
2. Depozitarul va notifica toate celelalte părţi
asupra:
a) oricărei semnături a prezentei convenţii
şi a protocoalelor sale;
b) depozitării oricărui instrument de ratificare,
acceptare, aprobare sau aderare;
c) datei de intrare în vigoare a prezentei convenţii, a
protocoalelor sale sau a amendamentelor şi asupra datei de intrare în
vigoare pentru fiecare parte;
d) oricărei notificări de denunţare a prezentei
convenţii sau protocoalelor sale şi asupra datei la care
denunţarea devine efectivă pentru o anumită parte;
e) depozitării oricărei declaraţii conform art. 1
paragraful 2.
Adoptată la Kiev, Ucraina, la 22 mai 2003, în limba
engleză, în original.
Originalul prezentei convenţii va fi depozitat la
depozitar, care va distribui copii legalizate fiecărei părţi.
Drept care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi, au
semnat prezenta convenţie.
Pentru Guvernul Republicii Cehe, Libor Ambrozek, ministrul
mediului, Republica Cehă (semnat la 23 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Ungare, Miklos Persanyi,
ministrul mediului, Republica Ungară (semnat la 22 mai 2003 la Kiev,
Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Polone, Marek Ziolkovski,
ambasador plenipotenţiar al Republicii Polone (semnat la 25 noiembrie 2003
la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul României, Petru Lificiu, ministrul apelor
şi protecţiei mediului, România (semnat la 22 mai 2003 la Kiev,
Ucraina)
Pentru Consiliul Miniştrilor din Serbia şi
Muntenegru, Andjelka Mihajlov, ministrul mediului şi resurselor naturale,
Serbia şi Muntenegru (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Slovace, Laszlo Miklos,
ministrul mediului, Republica Slovacă (semnat la 22 mai 2003 la Kiev,
Ucraina)
Pentru Guvernul Ucrainei, Vasyl Shevchuk, ministrul
mediului şi resurselor naturale, Ucraina (semnat la 22 mai 2003 la Kiev,
Ucraina)
ANEXĂ *)
Harta
ariei de aplicare a Convenţie-cadru privind
protecţia şi dezvoltarea durabilă a
Carpaţilor pe teritoriul României
IMAGINE
___________
*) Anexa este
reprodusă în facsimil.