ECOTURISM

Revista de turism montan, ecologie, arta şi actiuni sociale

Pagina optimizata la rezolutie 1024x768

    Incepand cu acest numar al revistei o sa incercam sa va prezentam un fel de jurnal de expeditie realizat de cativa membrii ai clubului Dora d'Istria anul trecut. Mentionez ca nu am facut modificari asupra formei si continutului, jurnalul fiind prezentat in original. Datorita lungimii desfasurarii turului Romaniei, jurnalul va fi impartit in episoade. In acest numar va vom prezenta episodul 1.

Meritul editarii jurnalului  se datoreaza domnului Andrei Papurcu, membru al A.C.E. Dora d'Istria.

Turul României 2003

- compania 7 (-1+5) -

Personaje:      -compania: Andrei, Răzvan, Adi, Mihai (Cocolino), Sorin (Talpă), Neculai (Nick), [Bogdan (T) –absent].

                          -alţii: Raluca, Andra, Oana, Iulia.

 Miercuri 06.08.2003 ora 18⁰⁰ plec de acasă. Am plecat ceva mai târziu dar nu-i nimic. La ora 19⁰⁰ trebuia să fiu la Adi, dar...am întârziat. Primesc bip (sau telefon), dar sunt aproape şi nu răspund. Adi stă la o casă ascunsă foarte bine în buricul Bucureştiului aşa că, de câte ori am fost la el, tot de atâtea ori n-am nimerit din prima. Bineînţeles că şi acum am făcut stânga puţin mai devreme şi peisajul nu mai semăna cu ce ar fi trebuit. Îi dau un telefon şi-i spun că văd o casă roşie. Dar se pare că peisajul acesta nu face parte nici din cunoştinţele generale ale lui Adi. Aşa că o iau mai departe intuitiv. Şi ........... Ajung! Uaouuu! Adi n-are gel în cap !?! Asta n-ar fi nici o problemă pentru mine. Pentru el se pare că este. N-are nimic pregătit pentru Turul României. Nu prea mă miră!

Talpă şi Cocolino nu mai vin la 19⁰⁰ pentru că au treabă, aşa că nu prea ştim clar cu ce bagaje vom îndesa maşinile dar, ştim cu siguranţă că vom pleca la 06⁰⁰ în data de 07.08.2003 după cum am stabilit. Asta ne asigura Adi.

Avem multă treabă de făcut aşa că ........ RAPID!!! Apropo! Rapidul a mâncat bătaie cu 3 – 2 de la Anderlecht după ce a condus în prima repriză cu 2 – 0. Ceva normal!

Du-te de ia-l pe Răzvan, du-te la Metro şi Carrefour de ia de mâncare, du-te la Iulia, du-te la Oana, du-te la Raluca, du-te la ... dar mai întâi du-te la service de ia turbosuflanta. După ce ne-am tot dus de-am cules aproape toate bagajele, le-am descărcat la Adi pe hol. Dar ce surpriză! S-a umplut holul! ... şi are ceva hol.

Încerc să le aranjez puţin cu Răzvan, dar ne dăm seama că nu avem prea multe variante până mâine dimineaţă, când, nu ne mai rămâne decât să sperăm că vor fi toate.

FOAME! NERVI!

Dar vine Adi care pe la miezul nopţii s-a dus să-şi facă maşina. Mergem la masă. Între timp Adi vine cu un mare pepene, dar eu beau ceva mai multă apă înainte şi pe la jumătatea marii felii de pepene simt că nu mai pot. Dar “mă lupt cu el” şi reuşesc să-l termin. În primă fază l-am învins, dar se pare că în a doua fază a biruit pepenele.

Brusc, Adi ne lasă la masă şi se duce să se culce ... dar se întoarce. Ne arată unde dormim şi ne spune foarte calm că el îşi face bagajul mâine.

Ăsta or e zmeu, or mănâncă gem şi face prune!

Se duce la culcare şi ne asigură că ne va trezi la 05³⁰ când ar trebui să vină Talpă şi Cocolino. E ora 3⁰⁰. Mai sunt două ore şi jumătate. Arhisuficient!

Răzvan bineînţeles că trage un duş după care, cu o moacă foarte deformată îmi spune că el nu suportă pătura de pe pat. Dă-o jos!

Şi acum să dormim. Problema e acea jumătate de felie de pepene în plus şi armata de băieţi de cartier zburători ai capitalei care tocmai s-au aliat cu pepenele. Mare atenţie cu ţânţarii, că sunt exemplare ţapene de Bucureşti, adică dovedite.

După ceva timp efectul pepene se mai diminuează aşa că SOMN! Dar m-a apucat tusea. Într-un final adorm. Nu după mult timp mă trezesc şi mă uit la ceas: joi 07.08.2003 ora 05¹⁵. Consider că e prea devreme şi mai dormitez puţin. Dar ... gălăgie afară! – 05²⁵. Repede jos! A venit Talpă şi Cocolino cărora trebuie să le explicăm de ce a fost nevoie să vină aşa de dimineaţă.

Peste vreo 10 minute apare şi Adi. Tot fără gel, dar cu faţa umflată de somn. E bine că ne-a sculat la 05³⁰!

La încărcat maşinile! ... 06⁰⁰, ... , 07¹⁵ (06⁰⁰ ≈ 07¹⁵ adică Adi e aproape Zmeu sau prunele nu sunt coapte!...).

Luăm benzină, traversăm Bucureştiul şi ţuşti pe autostradă.

Bolidul meu toarce aşa de frumos, iar casetofonul acela bengos de 300.000lei cântă aşa de cristalin încât pasagerii mei adorm.

Ajungem în Piteşti, Adi nu semnalizează aproape nimic, nu are un bec la stopuri şi trece pe galben că doar e cu nr. B 03 ZTZ. Eu trebuia să mă ţin după el ca să nu ne căutăm mai încolo aşa că dă-i pe roşu. Nu se vede din avion!

Curtea de Argeş. Oraş frumos şi înverzit. Ne oprim la Mănăstirea Argeşului. Aici, dilema e cum de a ajuns Manole de pe acoperişul bisericii tocmai la fântână? Era o distanţă considerabilă. Probabil cu greu, dar nu mai contează. Doar e legendă, nu?

Plecăm spre Vidraru. Transfăgărăşan = drum nasol (dificil). Dar parcă nu-i chiar aşa. La baraj oprim să facem poze. Urcăm nişte scări şi dăm de un ironman cu buci pătrate. Finuţ monument!

Ajungem la Cabana Cumpăna şi campăm. Ora 13³⁰.

Aşezarea în corturi: Adi şi Iulia împart un cort; Răzvan, Raluca, Andra şi Oana alt cort, şi în fine, eu, Cocolino şi Talpă cel de-al treilea cort.

Zonă interesantă dar nu suficient ca să merite atâta şedere. Dar oricum suntem obosiţi!

Din greşeală nimeresc WC-ul de femei. N-are nimic! Data viitoare o să ştiu.

Apa lacului cam rece. Adunăm nişte lemne. Din când în când mai cad picături de ploaie.

PS: Am uitat să vă spun. Avem în dotare o ladă frigorifică care ştie să răcească dar şi să încălzească în funcţie de cum e poziţionată mufa de alimentare. Eu şi Răzvan am calculat poziţia firului pentru ca lada să răcească după care am îndesat-o cu mâncare.

Când am ajuns la cabană, să vedem cum merge lada?

Bineînţeles că numai cu talentul şi îndemânarea unor studenţi ai U.T.C.B. la Departamentul de Inginerie Civilă am reuşit cu succes să fierbem mâncarea. Poate că, dacă micii nu prindeau o tentă verzuie, mâncam ce n-a mâncat Europa: mici fierţi.

Probabil că nu mai sunt buni, nu-i aşa tata?

..........................continuarea in nr. urmator.